Just to be with you is having the best day of my life

Ieri eram chiar suparata... Dupa toata povestea cu windows-ul, mai eram nervoasa si ca prietenul meu m-a cam expedia la telefon pur si simplu fara motiv. Probabil 14 februarie ar fi fost o zi ca oricare alta daca nu ma enerva cu aceste convorbiri scurte de cate 30 secunde. Si ultima data cand vorbisem cu el la telefon m-a expediat ca avea "ceva treaba". Eram deja furioasa ca se facuse 7 seara si nu apucasem sa vorbesc normal cu el la telefon. Avem in plan ca data urmatoare cand suna sa-i explic frumos, ca nu e nu stiu ce sarbatoare in ziua aia, dar macar sa stea de vorba normal cu mine la telefon ar fi putut.

Surpriza a fost foarte draguta cand m-am trezit cu el la usa la nici 15 minute de la ultima convorbire. Bineinteles ca i-am sarit in gat ca doar ma bucur de fiecare data cand vine. A fost un weekend placut, al nostru. Sunt foarte bucuroasa ca a venit doar pentru mine si mi-a facut o surpriza atat de placuta.
Multumesc.

I had better days...

Nu mi-am imaginat niciodata ca viata mea poate fi atat de tragica cand mi-e busit calculatorul. Da, prima data m-ar pufni si pe mine rasul cand as auzi asa ceva, dar nu e deloc funny... Asa ca rabdare pana la capat ca sa intelegeti de ce nu e funny, ci tragic.
Alaltaseara... m-am apucat eu, studenta la calculatoare, sa imi devirusez compu... Si am scanat totul sa vad ce virusi si unde am. Apoi am gautat pe google, inca o data traiasca google-ul, cum scot un anume virus. Imi spunea sa intru un safe mode, sa scanez tot, sa dau sa repare sau sa stearga, apoi sa imi modific inapoi registrii. I did it... dar... se pare ca mi-a sters si ceva din windows, ca nu mai mergea asa de bine. Am ramas cu 6 iconite pe desktop, din cele 20 pe care le aveam... firefox-ul nu mai mergea de nici o culoare si eu urasc Internet Explorer-ul. Urmatorul restart... Si imi zice ca trebuie sa imi repar windows-ul. Din pacate, nu aveam nici un windows acasa. Cele doua pe care le aveam candva le-am dat surorii mele cand si-a reinstalat windows-ul, acum cam o luna. Deci, ia legatura cu sora ca sa iti recuperezi cele doua CD-uri. Dar cum era 3 noaptea, a trebuit sa astept pana a doua zi.
Ieri ma suna ea, reusesc sa-mi iau windows-ul pe la 8 seara, vin acasa si ma apuc de reinstalat. Normal, formatez C-ul, instalez windows-ul si cand se deschide... surpriza... Aveam 2 windows-uri pe comp. Ala vechi si cel nou. Cum? de fapt ... inainte sa pun windows-ul asta, la mine partitia pe care compu o vedea ca C se numea D. Deci eu am instalat windows-ul pe vechea partitie D si am pierdut tot ce aveam acolo, adica tot ce tinea de facultate si de organizatie, mai toate lucrurile persoanale, mai putin pozele.
Deci cat pot sa "sufar" cand imi busesc compu? atat de mult cat pot sa sufar cand imi pierd munca de 3 ani jumate la facultatea asta pe care nu am iubit-o niciodata, dar e munca mea, cand pierd toate lucrurile la care am lucrat in 2 ani si jumatate in organizatie... si toate celelalte lucruri personale. Aseara mai aveam un pic si ma apucam de plans... Am reusit sa recuperez o parte din lucrurile care erau, dar bineinteles ca nu tot. Macar am incercat...
Si acum inca stau si ma chinui sa instalez driverele si toate programele... am cam 10 ore de cand stau pe compu asta si imi bat capul cu el... Poate termin in seara asta...

Sunny day

E o zi destul de rara, cu specificul ei... E soare! si nu am nimic de facut! sau daca am de facut, poate fi amanat :) Asa ca vreau sa ma bucur de ziua asta.
M-am trezit chiar foarte bine dispusa, am avut chef si de un 3in1, pe care l-am baut cu geamul deschis, uitandu-ma pe strada la trecatori... si mi-a venit un dor de duca... asa ca pe muzica ... micul dejun repejor, dus si echiparea! Acum sunt gata si trebuie sa ies din casa in cateva minute.
Azi sunt vesela, fericita, indragostita, energica, draguta cu toata lumea... pur si simplu sunt intr-o dispozitie atat de buna incat nu cred ca se poate sa fie altfel pana la sfarsitul zilei.

gata sesiunea... incepe treaba

Stiam ca azi am sa scriu iar ceva si ma gandeam sa scriu despre Myers-Briggs Type Indicator, dar azi m-am razgandit ... e de ajuns sa dau un link deocamdata si cu alta ocazie am sa povestesc ce e cu acest chestionar psihometric.

Azi am sa scriu despre cum e sa termii o sesiune... Ma gandesc la urmatoarele:
- nu ma mai culc la 5 pentru ca vreau sa invat, chiar daca de fapt pierd vremea cautandu-mi de treaba ca sa nu invat, ci pot sa pierd vremea linistita
- daca ma culc inainte de 5, ma culc fara mustrari de constiinta ca nu invat inca
- nu ma mai gandesc sa-mi planific invatatul, nu imi mai rezerv zile pentru invatat... ci pot sa-mi fac restul treburilor
- nu mai caut grile sau subiecte posibile pentru nu stiu ce obiect cu o noapte inainte de examen

Ce voi face de acum? Am eu ocupatie... o groaza de proiecte in organizatie, un curs de inspector de resurse umane pe care l-am inceput de 3 saptamani si care imi place foarte mult, sa pregatesc totul ca sa ma pot apuca de licenta, sa ma gandesc la cum sa imi petrec timpul cat mai frumos cu prietenul, sa ma intalnesc cu sora mea care abia a venit din vacanta prin strainataturi... si cred ca o sa mai apara pe parcurs :)

Vorbesc despre mine - ce simt?

Tocmai am primit leapsa de la Adela. Nu stiu inca daca m-a nimerit, pentru ca imi place sa vorbesc despre mine... dar uneori mai greu despre sentimentele mele. Sa vedem cum merge...

Sînt inca racita.
Aş vrea sa ma inteleg mai bine cu mama.
Păstrez toate ecusoanele de la evenimentele pe care le-am organizat sau la care am participat.
Mi-aş fi dorit sa pot sta mai mult timp cu prietenul meu.
Nu îmi place sa fiu singura acasa.
Mă tem de momentul cand ma voi muta in Bucuresti.
Aud cooler-ul calculatorului meu si televizorul mamei mele.
Îmi pare rău ca nu sunt mai dragastoasa cu cei la care tin.
Îmi plac buburuzele!!!
Nu sunt o bautoare de cafea, dar o data pe saptamana mai beau cate una, de pofta.
Dansez oricand aud muzica daca e "mediul de dans", daca nu... cel putin in gand tot dansez.
Cînt cat mai rar :D aproape deloc
Niciodată nu m-am abtinut de la mancare.
Rar stau o zi intreaga in casa fara sa ies.
Plîng cand ma gandesc la boala tatalui meu.
Nu sînt indiferenta la problemele oamenilor din jur, chiar daca abia ii cunosc.
Nu îmi place cand simt ca lucrurile imi scapa de sub control.
Sînt confuz(ă) pentru ceva timp cand am prea multe de facut.
Am nevoie sa vad ca reusesc pentru a vrea sa fac mai mult.
Ar trebui sa ma apuc de invatat pentru ultimul examen!

Eh, nu a fost atat de greu pe cat ma asteptam.

Suflet in idei...

In seara asta am sedinta la organizatia din care fac parte. Am drept de vot si urmeaza sa decidem daca facem sau nu un eveniment.
Anul trecut am fost in conducere (se schimba de la an la an) si am vrut sa facem un eveniment. Ne-am pregatit cu propunerea, am facut analiza SWOT la eveniment, am pregatit lista cu plusurile si eventualele minusuri ale evenimentului, am facut un plan pentru pregatirea lui si am venit in fata membrilor cu drept de vot sa prezentam propunerea noastra. Credeam foarte mult in ideea noastra si aveam emotii foarte mari daca vor apropa evenimentul sau nu. Au mai fost oameni care au sustinut ideea si chiar au adus completari foarte bune. Dar pana nu am numarat voturile emotiile au ramas aceleasi. Ideea a fost votata si abia atunci am respirat usurati.
Dar nu e de ajuns ca ideea sa fie votata... mai trebuie si implementata si de multe ori abia aici vine partea grea. Evenimentul ala a fost unul reusit.
In seara asta trebuie sa vedem daca mai facem un eveniment, daca il facem trebuie sa vedem cand il facem. Ideea de a face evenimentul a venit prin octombrie noii conduceri, a fost dezvoltata de membri cu drept de vot si de cei cu mai multa experienta. Avem si coordonator pentru evenimentul asta, lucurul s-a inceput inainte de vacanta de sarbatori... dar sunt multe lucruri care nu merg prea bine... Evenimentul nu are un scop cum au celelalte evenimente pe care le facem... Nu aduc nici un beneficiu educatiei studentului, si poate ca ar putea sa aduca, dar mai trebuie sa lucram la tema evenimentului, sa fie clara si pe o singura latura, ca altfel iese o salata... si mai e si criza financiara care ne afecteaza (nu gasim sponsorizari).
Din punctul meu de vedere, evenimentul ar trebui anulat, sa nu se mai faca deloc. Dar nu pot sa ma duc sa le spun membrilor asta, pentru ca sunt unii care cred in el, care au pus suflet si tot asa. Nu stiu cum ar fi fost ca anul trecut sa fi venit cineva sa propuna sa nu se implementeze ideea noastra... Cred ca as fi pierdut o parte din curajul de a mai propune asa o idee. Si la cat efort depusesem in faza de pregatire a propunerii, la toate motivele pentru care am ajuns la concluzia ca asta era cel mai bun lucru pe care il puteam face, la cat de mult credeam in el... ma gandesc ca poate acum sunt oameni care simt la fel pentru evenimentul asta, la care deja s-a inceput lucrul... Cum as putea sa ma duc la ei sa le spun ca poate ar fi mai bine sa nu se mai faca evenimentul?
Ma duc la sedinta... si nu stiu ce am sa fac... pentru prima data nu stiu ce sa fac ca membru cu drept de vot.

La mine vine primavara - am racit

Simptome: durere de cap (continua si apasatoare), nas infundat (sau "curgator"), o durere groanica in gat si piept si, bineinteles, tuse!
Tratamentul meu (nu il recomand): doua felii de paine cu cascaval, un biseptrim (cred ca e pentru pentru gat), o penicila (tot pentru gat), un ceai cald (nu fierbinte), o sticla de apa (cat mai multa apa) si un calculator cu internet si filme... Cam asa arat o seara atunci cand sunt racita.
Noapte trecuta am invatat pentru examen pana dimineata, apoi am dormit cam 4 ore, dupaamiaza am dat examenul. Sper sa-l iau, poate si cu nota accepabila.
Prietenul a plecat in Bucuresti, ca maine lucreaza si se intoarce vineri.
Si cand am ajuns acasa... parintii nu sunt... Pe tata, in sfarsit s-a hotarat mama sa-l interneze, iar mama e la servici de noapte.
Deci: obosita, racita, singura... noroc de cateva filme pe care le mai am pe calculator...
Nici nu mai stiu cnad am racit ultima oara... Oare cat dureaza raceala asta?