Let me go!

De cele mai multe ori pregetesti cand trebuie sa incepi ceva, sa te apuci de un lucru care e greu de facut, sa planifici lucrurile si timpul, dar tot timpul te pregetesti inainte sa incepi...
In ultimele 3 luni m-am pregatit sa termin ceva si chiar mi-a luat timp sa ma pregatesc, am tot amanat, mi-am gasit o mie de motive si scuze sa termin si sa nu termin. Si chiar mi-a luat 3 luni. Si azi m-am hotarat, m-am convins ca trebuie sa termin, mi-am facut si curaj, mi-am gasit toate argumentele in cel mai realist mod. De data asta nu am mai spus inainte la nimeni ca termin, ci am zis ca pur si simplu termin.
Am venit hotarata... dar am renuntat dupa primul pas. E mai greu decat ma asteptam, mai coplesitor, e ca o salata de emotii atat de diferite! Am vrut doar sa plec! Sa va spun ca pana aici a fost, ca de acum eu nu voi mai fi langa voi, decat cu sfaturi si vorbe bune. Mai mult nu pot, nu mai am timp, nu mai am resurse, energie... Dar mi-ati dat atat de multe lucruri si atat de multe lectii si suturi in fund...
Si acum nu ma lasati sa plec... sa termin tot ce am vrut vreodata sa fac.
Vreau sa ma ocup de toate celelalte lucruri pe care le vad la orizont... dar inca nu am reusit sa ajung la ele... sunt atat de frumoase si eu atat de nerabdatoare sa ajung acolo, sa pot sa ma bucur de ele, sa fac si acolo ceva, sa invat si de acolo ceva... si cine stie... poate acolo imi e si locul.
Pentru lucrurile astea... pe care vi le veti dori si voi candva... lasati-ma sa plec!