Beginnings are scary. Endings are usually sad, but it's the middle that counts the most.

Se termina un capitol, unul inceput cu 4 ani si jumatate in urma.
A inceput atat de rapid si se termina atat de greu... S-a pus punct la aceasta etapa, dar, asa cum e normal, nu se va uita niciodata si isi va lasa amprenta in vietile amandorura. A fost o iubire curata pentru care au luptat amandoi, acum ramanand fara puteri si fara speranta. Nu pot reinvia ceea ce a fost, nu pot sterge greselile, nu mai pot face compromisuri. Sper totusi ca ceva, macar amintirea clipelor frumoase si a luptelor duse impreuna sa ii tina, cumva, uniti. Au nevoie unul de altul pentru ca pe langa iubirea ce a fost intre ei, mai este si o prietenie frumoasa. Au stiut sa fie unul langa altul, sa se sprijine, sa se incurajeze si sa se bucure.
Si acum totul se termina. Fara speranta. Cu durere, tristete si dezamagire. Sunt dezamagiti de ei ca nu au reusit. Dar se termina si trebuie sa mearga mai departe, fiecare in directia lui.
Departe unul de altul, pana se vindeca ranile.