simplu si complicat... o lume a gandurilor... mele...

it's been a while...

2011-12-03T04:07:00.002+02:00

a trecut ceva timp... de cand... ? de cand s-au schimbat lucrurile atat de mult... personal, profesional, sentimental, familial....
Personal... mi-am schimbat prioritatile: caiera, pentru ca a si ajuns intr-un nou punct interesant, este prioritara... dar asta de o luna doar... pana atunci partea sentimentala era prioritara. De fapt, cautam ceva satisfacator in viata mea, asa cum am constatat ca mai toti fac. Cauta ceva bun, placut, satisfacator de care sa se "agate", sa se implice cat mai mult in ... orice ar fi asta... cariera, relatie, familie, sau orice le aduce satisfactie.
Cariera... M-am angajat la Ersnt&Young, one of the big 4 :) ceea ce e o schimbare majora: ami mult timp petrecut la servici, mai mult de lucru, mai mlti colegi, mai multi sefi, etc. Mai mult! Corporatie! (asta nu stiu cat e de bine si cat e de rau deocamdata). Si asta mi-a adus satisfactie in ultima luna, de asta m-am agatat si am uitat de orice alceva.
Familie... A venit al doilea nepot, deja are o luna, iar Mihnea trece prin foarte multe etape in perioada asta. Vorbesc mai rar cu ai mei, dar asta nu pentru ca nu as mai avea eu la fel de mult timp (chiar daca am mai putin) ci pentru ca nici ei nu mai au la fel de mult timp.
sentimental... in alt post... urmatorul, maine / sau deja azi.

Un weekend nostagic...

2011-07-11T12:24:00.004+03:00

Atâția prieteni comuni... si noi doi straini cu amintiri comune...
Am stat cu noduri in gat controlandu-ma sa nu zic, sa nu schitez, sa nu fac nimic care sa nu fie la locul lui pentru situatia in care eram. Nu stiu ce m-ar fi impins sufletul sa fac, dar nu l-am lasat sa ma controleze. Mi-am reprimat toate pornirile catre... nu stiu ce, poate catre tine. Poate ar fi fost porniri acide care sa te indeparteze, sa ma apere de tine, de mine si de ce am fost noi candva. Poate ar fi fost porniri care sa te traga inspre mine, pentru ca in urmatoarea secunda sa distrug prietenia asta aparenta dintre noi, ca prietenie adevarata nu stiu daca e tinand cont de tot ce simt.
Ah, si nu stiu ce simt per total, dar iar ai fost langa mine cand iti spuneam de problemele mele, si iar ai incercat sa ma sprijini si sa arati compasiune. Te-am indepartat atunci, ca imi era prea dor de tine facand asta. Ai fost langa mine in momentele importante din weekend-ul asta, in momentele importante pentru mine, in momentele importante pentru tine si in momentele importante pentru tot ce s-a intamplat, cu aceeasi atitudine pe care o aveai inainte, cand eram "noi". Si ai spus ca e "ca pe vremuri", dar nu mai e din pacate.
Probabil mi-ai spus ceva prin tot ce ai facut, dar nu am inteles... Si probabil ai vrut sa intelegi ce gandeam, dar nu aveai de unde sti.
Totul a fost ca un vis frumos ca ai fost langa mine la fel cum erai cand eram noi, si un cosmar ca ai fost atat de strain si de departe...

Concert The dAdA

2011-01-29T12:47:00.004+02:00

Buna dimineata! Da, dimineata...
Ieri seara am fost in Club Wings la concert la concert la TiPtiL & The dAdA cu mai multi prieteni. Muzica a fost buna, mai mult rock-aiala, dar ma asteptam la asta si de asemenea ma asteptam sa ma doara astazi muschi de pe gat si spate.
Seara a inceput cu un Tuborg la 0.33 de 5 lei si cu un stand up comedy dragut, la care chiar am ras bine. A fost mai mult improvizatie, dar le-a iesit bine in mare parte. TiPtiL au fost mai draguti, cu doua tipe care cantau vocal, din care una simpatica rau. Voci frumoase, parte muzicala placuta de la inceput pana la sfarsit. Iar The dAdA au fost super, niste tineri la vreo 20 si ceva de ani maxim, cu chitari electrice care sunau foarte bine si un set de tobe foarte energice. Aici si o melodie dragta de la ei.
Am ramas la dans pana tarziu, pe la 3 jumatate. In dansul nostru am avut si victime, o fata care si-a luat un cot in ochi si a stat jumatate de ora dupa cu o bere rece la frunte, dar care ... pana la urma astazi se pare ca e vanata.
A fost frumos, cum spuneam, mult rock, dar probabil asta e specificul clubului.
Daca mai mergem? ... pentru o vineri seara a fost cam gol... Pentru un concert vineri seara a fost cam gol. Pe 18 februarie va mixa la platane, cu viniluri, in Club Wings un prieten bun, Antenna, din "familia" mea cea noua din Bucuresti, asa ca ... chiar daca nu mi s-a parut un club genial, voi mai ajunge in Wings in curand.

Ultimele luni

2011-01-28T16:19:00.003+02:00

A inceput totul cu mutarea intr-un nou apartament, care arata foarte bine si de care ma bucur in fiecare zi. :)
Ce a fost, pe scurt:
- o noua prietena, actuala colega de apartament;
- o veche prietena, cu un program social incarcat;
- evenimente BEST (cam 3) prin tara;
- revederi cu prieteni vechi;
- un nou grup de prieteni, ca o adevarata familie;
- un program social incarcat, cu activitati in fiecare weekend;
- 2 incercari de relatie... nereusite;
- lipsa de afectiune, de o persoana care sa stii ca e a ta;
- cativa fluturasi in stomac... care au trecut usor;
- doruri de familie;
- sesiuni si examene;
- nostalgia folk-ului;
- seri nebune de dans;
- cooking party-uri;
- pisica in casa :D ;
- concerte si seri de cantari cu chitari;
- movie night;
- etc... sau ... to be continued...
Au fost 4 luni colorate si pline de viata, cu momente nostalgice.

Beginnings are scary. Endings are usually sad, but it's the middle that counts the most.

2010-09-21T22:37:00.003+03:00

Se termina un capitol, unul inceput cu 4 ani si jumatate in urma.
A inceput atat de rapid si se termina atat de greu... S-a pus punct la aceasta etapa, dar, asa cum e normal, nu se va uita niciodata si isi va lasa amprenta in vietile amandorura. A fost o iubire curata pentru care au luptat amandoi, acum ramanand fara puteri si fara speranta. Nu pot reinvia ceea ce a fost, nu pot sterge greselile, nu mai pot face compromisuri. Sper totusi ca ceva, macar amintirea clipelor frumoase si a luptelor duse impreuna sa ii tina, cumva, uniti. Au nevoie unul de altul pentru ca pe langa iubirea ce a fost intre ei, mai este si o prietenie frumoasa. Au stiut sa fie unul langa altul, sa se sprijine, sa se incurajeze si sa se bucure.
Si acum totul se termina. Fara speranta. Cu durere, tristete si dezamagire. Sunt dezamagiti de ei ca nu au reusit. Dar se termina si trebuie sa mearga mai departe, fiecare in directia lui.
Departe unul de altul, pana se vindeca ranile.

Cum ar fi sa nu se fi intamplat?

2010-07-12T21:57:00.005+03:00

"De ce sa fac asta si de ce sa nu fac asta? De ce sa aleg cand pentru moment nici o varianta nu e buna? Ma cert singura ca nu sunt consecventa, ca atunci cand iau o decizie nu ma tin de ea si ca ma las prada ispitelor. Ma cert ca nu ma bucur de tot ce as putea avea si ca nu fac tot ce se poate pentru a avea tot ce as putea avea. Acum alege tu pentru mine!"

Sta saptamani singura, in asteptarea lui, iar cand vine... viata nu e tocmai roz. Si-a gasit ocupatii pentru ca timpul sa treaca mai usor... si cand el e plecat, timpul trece tot mai greu si nu are chef de nimic, chiar daca ar avea suficient de multe de facut. A rupt prietenii pentru el, si-a transformat amicii in prieteni, si-a facut prieteni noi si si-a pus increderea in oameni pe care abia ii cunostea. A socializat... indeajuns de mult incat sa fie judecata pentru asta, dar nu de el. El nu o tine intr-o colivie, ci dimpotriva, parca tot timpul o indeamna sa zboare, atat cat poate ea. Dar nu stie ca de fapt ei ii place atat de mult asta si acum incerca sa il ia cu ea. E prea pamanteasca viata asta de zi cu zi pentru ea. Ea viseaza sa-l invete pe el sau pe altcineva sa zboare langa ea.

Cum ar fi fost daca el nu ar fi indemnat-o sa zboare? Cum ar fi fost daca ar fi zburat de la inceput langa ea? Cum ar fi foat daca ea nu ar fi invatat sa zboare? Cum ar fi daca ar zbura langa altcineva?

Ganduri triste

2010-05-15T13:44:00.005+03:00

Sunt in Bucuresti, la masterul pe care il vreau, si cu un job prost platit, din care aproape ma descurc. Ar trebui sa ma bucur, da nu pot. Pentru ca unele reusite inseamna alte sacrificii. Sunt departe de ai mei cand ar trebui sa fiu acolo.
Tata e bolnav, incurabil, internat in spitalul in care lucreaza mama, asa ca stim tot timpul cum se simte, stim ca cei de acolo au grija de el cu adevarat. Asta ar trebui sa fie un lucru bun, dar nu e chiar asa de bine, ca pe mama o termina psihic sa il vada asa in fiecare zi la servici si e tot mai epuizata. Acum a aparut o noua varianta, sa il mute intr-un spital care se va deschide in curand, specilizat pe boala lui. Ceea ce ar fi din nou bine, dar nu e asa de bine, ca spitalizarea costa intr-atat de mult de luna, incat mama ar ramane cu 1-2 milioane de cheltuiala pe luna. Si lantul asta al regretelor si al sacrificiilor se termina aici.
Si se pare ca asa invatam ca sa iti doresti ceva inseamna sa iti doresti sa sacrifici altceva pentru visele tale. Dar niciodata nu stii cat e de dureros sau pana unde se vor intinde sacrificiile pe care trebuie sa le faci. Niciodata cand faci prima alegere intr-un sens nu vei sti daca pana la urma se merita. Initial sa spui ca renunti la ceva de moment pentru a iti indeplini o dorinta se merita, dar cu timpul vei realiza ca ai renuntat la mult mai multe.
Trebuie sa privesti mult prea in avans ca sa poti estima in vre-un fel sacrificiile pe care le vei face pentru aceeasti dorinta. Invatam sa pierdem ceva ca sa putem castiga altceva. Si facem asta din dragoste, dorinta sau din pasiune pentru ceva sau cineva. Si tot dragostea, dorinta si pasiunea sunt cele care te vor face sa realizezi cu timpul la ca e trebuit sa renunti.

Imi doresc multe, asa ca trebuie sa invat sa sacrific multe

O luna in Bucuresti

2009-10-04T16:22:00.008+03:00

Nu e luna de pe cer cazuta in Bucuresti, ci e vorba iar despre mine stand in Bucuresti pentru o luna. Am venit incercand sa ma angajez, sa ma inscriu la un master si sa stau cu prietenul si ceilalti prieteni apropiati care s-au mutat aici. (Inca sunt in Bucuresti)

Cu angajatul a mers prost, cum cred ca merge mai pentru toata populatia in perioada asta. Nu vreau sa lucrez in IT, chiar daca am terminat Automatica si Calculatoarele si e si un domeniu destul de bine platit. Imi doresc sa lucrez in Resurse Umane, dar stiu foarte bine ca nu pot intra fara studii in domeniu, si oricum mai devreme sau mai tarziu voi avea nevoie de asta. Deci aplicam pentru mai orice post intr-o firma de HR, orice cred ca pot sa fac. Nu merge asa... aplicam la asistenti manageri, mergand pe ideea ca am sa invat de la manageri. Si tot aplic de 2 luni - una in Iasi, una in Bucuresti - si nimic deocamdata.
Am avut 3 interviuri. Primul a fost super, si chiar imi doream postul respectiv, dar au preferat sa ia pe cineva cu experienta, ca doar asta e primul lucru care se cere, nu? Al doilea era la o firma de recrutare, am ajuns la interviu si mi-au cerut 50 RON ca sa sustin interviul si sa ma bage intr-o baza de date. Am stat acolo 5 minute. Si ultimul interviu era pentru ceva intre asistent director, secretara si receptionera, din cate am inteles, dar domnul care mi-a luat interviul nici nu stia sa defineasca atributiile persoanei care ar ocupa postul respectiv si am ajuns sa nu vreau sa ma angajez acolo.

Doar 3 interviuri intr-o luna? Chiar am frecat menta aici? Nu. M-am inscris la un master pe care mi-l doream foate mult: Managementul Resurselor Umane (MRU) la Universitatea din Bucuresti. Am pus si o a doua optiune, un master de Evaluarea programelor si analiza de impact, care s-a si desfiintat pana sa sustin examenul. La MRU am avut examen - eseu pe tema data si interviu cu o comisie. Am luat note mari la examen, dar media de pe anii de facultate m-a tras in jos si am fost a 3-a la taxa. Taxa e de 1250 pe semestru si nu imi permit sa dau asa o suma, deci urmeaza sa imi retrag dosarul. Incercam la anu' din nou.

Ieri aveam bagajul facut ca sa plec in Iasi. In 5 minute trebuia sa ies din casa... Dar am primit 2 telefoane pentru a ma programa la 2 interviuri!?!?!? Sambata dimineata suna astia? Si doua firme in aceeasi zi? Mai mult decat in alte saptamani la un loc!!! Bine ca nu aveam biletul deja luat.

Deci, mai stau pana marti seara in Bucuresti. Si apoi ma duc acasa asteptand raspuns de la interviuri si aplicand in continuare. Stiu ca am sa ma angajez la un moment. Si daca as renunta sa mai aplic si sa caut job-uri si sa ma duc la interviuri, atunci cu sigurnata nu m-as mai angaja. Asa ca fruntea sus! Persevereaza si ai rabdare! O sa vina si clipa ta.

Transfagarasan

2009-09-06T02:02:00.003+03:00

Weekend trip

2009-08-10T23:25:00.002+03:00

Miercuri noaptea am plecat la munte cu familia (mama, tata, sora si cumnatul) pentru 4 zile. Planurile toate erau facute... relativ doar, pentru ca aveam traseele pe care vrem sa le facem si stiam in ce localitate vrem sa ne cazam. Voiam sa stam doua zile in piatra craiuliu si o zi sa facem transfagarasanul si a doua zi spre casa sa mai facem un popas pe undeva.
Am ajuns joi dimineatza in Brasov, apoi in Rasnov si ne-am cazat in Zarnesti, la poalele muntelui. Conditiile au fost proaste in cabana, dar cum nu planuiam sa stam acolo decat pentru a dormi, a fost numai bine, mai ales ca din spatele cabanei incepea parcul national Piatra Craiului. Ne-a prins ploaia cu masina pe drum de tara pe serpentine, am intrat in nori, am trecut muntele si ne-am incalzit la soare, ne-am catarat, ne-am balacit in rauri si am facut tot ce am mai avut noi chef pe acolo.
Vineri seara a venit a doua masina cu un unchi si o matusa din Iasi si puiu meu din bucale cu trenul. I-am luat din Brasov si ne-am intors in Zarnesti.
Sambata dimineata, imbarcarea si la Curtea de Arges, prin chei, pe munti si tot asa. De acolo incepe un adevarat spectacol. La fiecare cotitura cineva facea un "uau". Am mai facut o data transfagarasanul cand eram mica, dar cred ca si acum daca mi-ar zice cineva sa mergem iar, as merge si tot as face "uau" la fiecare cotitura. Sa vezi in continuu cum se intalneste cerul cu pamantul e superb, sa urci atata si sa vezi cum se scurge apa din nori pe munti, cat sunt de mici oamenii de acolo, de sus... E un adevarat spectacol de peisaje si emotii in fata naturii.
Cred ca vara viitoare am sa ma mai duc o data in Fagaras
Deocamdata nu am poze, dar vor ajunge in weekend.

engineer

2009-07-27T19:50:00.003+03:00

Sunt inginer!

Expresivitate

2009-06-25T01:41:00.014+03:00

Cred ca frumusetea dansului e in expresivitatea lui. Cred ca asa cum fiecare melodie transmite o stare de spirit, la fel si dansul transmite sentimente... fara cuvinte, fara sunete. E ca o fata de om ce zambeste, plange, surade, sufera, imbatraneste sau se revigoreaza. Imi place sa vad si sa invat stiluri de dans cat mai diferite, imi plac dansurile traditionale si imi place spectacolul unui dans frumos, gratia lui, expresivitatea.
Si acum am chef sa dansez si sa exprim intr-un fel ceea ce simt.
Pentru singuratatea trecatoare:
Pentru sarbatori:
Pentru aprecierea gratiei:
Pentru mai multa indemanare:
Pentru incercari:
Pentru bucurii:
Pentru puterea de a continua:
Pentru puritate si iertare:
Pentru expunere:
Pentru credinta:
Pentru echilibru:
Pentru continuitate:
Pentru traditii:
Pentru unitate:
Pentru vietuitoare:

Leapsa

2009-06-22T07:16:00.007+03:00

1) Luaţi cartea cea mai la îndemînă, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici al 4-lea rînd: “[...] lângă şi vorbea sâsâit. Atunci mi se părea a fi în vârstă [...]“
2) Fără să verificaţi, cît e ora? 7:15
3) Verificaţi! 7:18
4) Cum sînteţi îmbrăcat? pijamale :)
5) Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi? la calculator
6) Ce zgomot auziţi în afara celui al calculatorului? masini, claxoane, o melodie (Pink - Sober)
7) Cînd aţi ieşit ultima data şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă? Ieri, mai toata ziua... am fost la o sedinta, apoi la un suc, apoi in vizita la cineva.
8 ) Ce-aţi visat ieri noapte? am dormit toata noaptea bustean... deci nimic, sau nu tin minte.
9) Cînd aţi rîs ultima data? Ieri.
10) Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sînteţi? nimic. Nu m-a lasat mama sa dau gauri in pereti inca.
11) Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra? sampanie sa sarbatorim
12) Care este ultimul film pe care l-aţi văzut? He's Just Not That Into You
13) Aţi văzut ceva neobişnuit astăzi? da... ceasul aratand ora 6:25 dimineatza... (de obicei ma trezesc cel devreme la 10)
14) Ce părere aveţi despre acest chestionar? ocupa timpul de trezire
15) Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă. Am o restanta.
16) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fetiţă? nu stiu... dar vor fi multe discutii pe tema asta. La un moment dat.
17) Şi dacă ar fi vorba de un băiat? La fel.
18) V-aţi gîndit deja să locuiţi în străinătate? Nu m-am gandit in sensul ca imi doresc, dar e o varianta pe care o iau in calcul.
19) Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună cînd intraţi pe porţile Raiului? Te asteptam.
20) Dacă aţi putea schimba ceva în lume (în afară de politică), ce aţi schimba? As face mai multa verdeata!
21) Vă place să dansaţi? Aproape orice! pe orice fel de melodie.
22) George Bush? hm... nea!
23) Care a fost ultima chestie pe care aţi văzut-o la televizor? Stiri. Ma uit la stiri de fiecare data cand mananc, pentru ca sunt cam singurele momente cand stau in fata televizorului si imi place sa mai aud ce se intampla prin lume.
24) Care sînt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?
Mama (daca vreti ii iau interviu si postez rasp ei aici :p), Alex`andra si... pot sa reduc la 2?

Leapşa vine de la Ade.

Finish line

2009-06-10T01:45:00.006+03:00

“First I was dying to finish high school and start college. Then I was dying to finish college and start working. Then I was dying to marry and have children. And then I was dying for my children to grow old enough for school, so I could return to work.”
Nu am gasit autorul... dar fix asa ma simt...

Am intrat la un liceu cu prestigiu in ideea ca sa il termin cu bine. Si asa a fost, dar pe parcurs mi-am dat seama ca asta nu era capatul drumului, ci o parte din el, pe care initial o priveam ca si cum ar fi de sine statatoare... cu un inceput si un sfarsit, clar delimitat de toate celelalte.

Apoi m-am hotarat sa dau la facultate. Urmau 4 ani... nu m-am gandit niciodata ca pot fi atat de frumosi cum au fost. Nu mi-a lipsit nimic. Chiar daca am stat cu ai mei si nu la camin ca majoritatea colegilor, am avut toata libertatea pe care mi-am dorit-o. Multi pieteni - bineinteles ca nu sunt toti prieteni apropiati, dar sunt si din astia - in general erau buni pentru distractie. Un ONG care sa-mi ocupe tot timpul liber care imi ramanea, calatorii prin toata tara si nu numai... Veneam cand voiam si plecam cand voiam (dar imi tineam parintii la curent cu ce fac si pe unde sunt)... Un iubit care a avut grija de mine si cand umblam noptine impreuna prin oras, si cand ne plimbam prin toata tara, dar si cand trebuia sa invatam. Lista cu ce am avut pe timpul facultatii poate continua... dar astea au fost partile cele mai importante pentru mine, pe langa toate cunostiintele acumulate pe bancile facultatii despre diferite materii, cand ascultam profesorii, sau despre mine, cand ce spuneau ei trecea pe langa mine.

Acum lucrez la licenta... Imi place ce fac la licenta si pacat ca nu mi-am dat seama de asta acum doi ani, poate nu mi-as fi pierdut interesul chiar asa... Intr-o luna si jumatate am sustinerea proiectului, dar deja incep sa vad mai departe. Ce urmeaza? Termin cu licenta, ma vad cu dosarul in mana si ... Eu incotro merg? In Bucuresti? Raman in Iasi?

Trebuie sa ma angajez. Vreau asta, vreau sa pot sa ma sustin singura, sa nu mai trec cheltuielile in bugetul mamei pentru luna respectiva, dar mi-e si frica de "lumea" aia a competitiilor profesionale.
Vreau un master frumos, care sa ma atraga, sa ma motiveze prin simpla ideea si sa ma ambitioneze prin toate lucrurile pe care le voi invata. Poate vreau prea multe... poate nu... Dar daca imi pun teluri inalte, voi avea sansa sa ajung mai sus, mai implinita.

Inca nu stiu ce voi face dupa licenta, dar posibilitati pot sa-mi caut de pe acum. In functie de rezultatele muncii de acum, voi putea sa iau o decizie.

Si cum sa te mai bucuri ca termii facultatea?Cand acesti 4 ani au fost poate cei mai frumosi ani? Cand dupa ce termii... trebuie sa pornesti la alt drum, mult mai greu?
Si asa cum spuneam si la inceput... nu exista inceput si sfarsit... exista doar parti de drum, si cand ajungi la sfarsitul unei parti, ai ajuns de fapt la inceputul urmatoarei parti.

"Eu m-am trezit nascut in colivie"

2009-05-01T02:08:00.008+03:00

Ascultam o melodie pe care prima data am auzit-o la un prieten din Republica Moldova ( Alternosfera - Columb ) si acum imi este foarte draga si mie. Ma pregateam sa ma uit la un film, care m-a facut sa ma gandesc mai mult la ce s-a intamplat in Chisinau in urma cu aproape o luna si la toata situatia de acolo:

"In 1972, in procesul Branzburg vs. Hayes, aceasta Curte a refuzat reporterilor sa tina ascunse numele surselor lor. Iar guvernul ii putea inchide pe cei care faceau asta. A fost o decizie la limita. Ca raspuns la acest proces, Justice Stewart a spus ca, de-a lungul timpului, guvernul a devenit tot mai puternic. A afirmat ca cei de la putere doreau doar sa-si continue mandatul. Iar oamenii sunt victimele. Au trecut ani buni, iar acea putere se mentine. Dna Armstrong (ziarist retinut) ar fi putut ceda cererilor guvernului, ar fi putut sa renunte la promisiunea de confidentialitate si sa mearga acasa, la familia ei. Dar daca ar fi facut asta, nici o sursa nu ar mai fi vorbit cu ea sau cu ziarul la care lucreaza, iar cand vom aresta jurnalisti de la alte publicatii, acelea ar deveni, la randul lor, irelevante. Si astfel, Primul Amendament ar deveni irelevant. Si de unde vom mai afla daca un presedinte acopera crime, sau daca un ofiter a torturat oameni? Cei de la putere nu vor mai putea fi trasi la raspundere. Si care va mai fi natura guvernului, cand nu va mai da nici o socoteala? Ar trebui sa fim ingroziti de acest gand. Inchiderea jurnalistilor se intampla in alte tari. In tari care se tem de cetateni. Nu in tari care ii pretuiesc si si apara.
Cu ceva timp in urma, am anceput sa simt presiunea pusa asupra lui Rachel Armstrong. Si i-am spus ca eu o apar pe ea si nu un principiu. Dar, abia cand am cunoscut-o, am inteles ca in cazul marilor oameni, nu e nici o diferenta intre principiu si persoana." (Nothing but the truth - Alan Burnside)

Closer...

2009-04-23T04:15:00.004+03:00

Ce te aduce mai aproape de o persoana? Sau te duce mai departe de ea?
Frumusetea e rebela. Si iti zambeste foarte atragator. Se pierde in multimea de oameni. Oamenii sunt atat de diferiti. Si nu stii cand intalnesti frumusetea, fata tanara sau batranul ridat. Te plimbi atat de nepasator prin toate. Te asezi la locul tau si astepti. Te bucuri de lucrurile noi uitand de restul. Nu te mai saturi. Iti doresti mai mult decat poti avea. Si te pierzi iar... Apoi gasesti oameni raniti ... de tine. Situatii confuze, reprosuri, pareri de rau, si toate astea pentru greseala ta. Memorezi momentul. Apoi dispari iar in multime... incercand sa uiti.
Dar te intalnesti iar cu greseala ta. De parca te-ar urmari... sau poate o urmaresti tu, pentru ca nu poti sa o uiti.
Si altii fac acelasi greseli. Reactia e diferita: nervi, frustrari, rastalmaciri, dezgust, panica, dezorientare, disperare, razbunare... O goana nebuna prin durere.
Tot timpul vei intalni frumosul tentant... care te atrage in aceeasi greseala... si iti sopteste sa te intorci... Si o faci.
Cat de adanc poate fi intunericul? Pe cat de luminoasa poate fi frumusetea. Si le sorbi din ochi pe ambele in acelasi timp si nu reusesti sa faci diferenta decat la sfarsit. Cand te cuprinde iar disperarea, pentru ca ai crezut ca ai ales frumosul, dar te-ai trezit inconjurat de urat.
Apoi iti aduci aminte cum a fost la inceput... si o iei de la capat cu alti oameni.

Citate

2009-04-17T16:15:00.009+03:00

Deoseori vad ca la sfarsitul mail-ului, dupa semnatura, unii isi pun citate. Sunt convinsa ca pentru cel ce isi pune un citat la semnatura mail-ului, acesta are o semnificatie anume. Si de fiecare data ma intreb oare care e aia?

Edward Hersey Richards - “A wise old owl sat on an oak; The more he saw the less he spoke; The less he spoke the more he heard; Why aren't we like that wise old bird?”

Mitch Hedberg - "I drank some boiling water because I wanted to whistle."

Arthur Schopenhauer - "Talent hits a target no one else can hit; Genius hits a target no one else can see."

Albert Ellis - "The best years of your life are the ones in which you decide your problems are your own. You do not blame them on your mother, the ecology, or the president. You realize that you control your own destiny."

Autor necunoscut - "To learn and never be filled, is wisdom. To teach and never be weary is love."

Totul e mai important

2009-04-13T00:40:00.009+03:00

Esti egoist, si nu spun doar eu asta... dar e posibil ca doar eu sa-ti fi spus tie asta. Ceilalti mi-au spus mie, de parca ar fi responsabilitatea mea... si nu e.
Nu stii sa spui "da" atunci cand trebuie, nu apreciezi ce fac ceilalti pentru tine.
Probabil consideri ca e normal sa faca tot ceea ce fac fara sa ceara nimic in schimb... sau poate crezi ca deja oferi la fel de mult inapoi... Dar unele lucruri nu se masoara asa cum le masori tu. Nu se masoara in functie de importanta pe care o au pentru tine lucrurile / faptele / gesturile / cuvintele pe care le oferi... ci in functie de cat de mult conteaza si pentru cel care le primeste... si daca oferi cuiva un "da" pentru o rugaminte mica pentru tine... sau un "nu"... poate de fapt pentru cel ce ti-o cere e foarte important raspunsul tau.
Te gandesti la tine cand pleci, cand vii... restul nu conteaza daca sunt cu un pas in urma ta... daca vor sa fie langa tine trebuie sa tina pasul cu tine. De parca pentru tine nu ar conta daca sunt sau nu langa tine. Nu le intinzi mana, ci mai mult te departezi.
Si acum ... totul e mai important pentru tine decat parerea mea si faptul ca te astept.

Let me go!

2009-04-02T02:09:00.005+03:00

De cele mai multe ori pregetesti cand trebuie sa incepi ceva, sa te apuci de un lucru care e greu de facut, sa planifici lucrurile si timpul, dar tot timpul te pregetesti inainte sa incepi...
In ultimele 3 luni m-am pregatit sa termin ceva si chiar mi-a luat timp sa ma pregatesc, am tot amanat, mi-am gasit o mie de motive si scuze sa termin si sa nu termin. Si chiar mi-a luat 3 luni. Si azi m-am hotarat, m-am convins ca trebuie sa termin, mi-am facut si curaj, mi-am gasit toate argumentele in cel mai realist mod. De data asta nu am mai spus inainte la nimeni ca termin, ci am zis ca pur si simplu termin.
Am venit hotarata... dar am renuntat dupa primul pas. E mai greu decat ma asteptam, mai coplesitor, e ca o salata de emotii atat de diferite! Am vrut doar sa plec! Sa va spun ca pana aici a fost, ca de acum eu nu voi mai fi langa voi, decat cu sfaturi si vorbe bune. Mai mult nu pot, nu mai am timp, nu mai am resurse, energie... Dar mi-ati dat atat de multe lucruri si atat de multe lectii si suturi in fund...
Si acum nu ma lasati sa plec... sa termin tot ce am vrut vreodata sa fac.
Vreau sa ma ocup de toate celelalte lucruri pe care le vad la orizont... dar inca nu am reusit sa ajung la ele... sunt atat de frumoase si eu atat de nerabdatoare sa ajung acolo, sa pot sa ma bucur de ele, sa fac si acolo ceva, sa invat si de acolo ceva... si cine stie... poate acolo imi e si locul.
Pentru lucrurile astea... pe care vi le veti dori si voi candva... lasati-ma sa plec!

White Night - Black Coffee

2009-04-02T01:05:00.005+03:00

Voi face o noapte alba... nu voi dormi deloc. Asta e singura mea varianta sa reusesc sa fac totul pana maine. De fapt acest tot, de data asta inseamna doar o etapa din licenta mea, care trebuie sa fie gata pana maine.
Ma simt bine ca am hotarat asta, ca am gasit o solutie pe care chiar o pot aplica fara repercursiuni. Va fi greu, la cat de mult sunt obisnuita eu sa dorm, dar pot si voi sta toata noaptea treaza si lucrand la licenta.
Pentru asta am sa am nevoie de cafea... Black Coffee

Sa ne adunam!

2009-04-01T00:27:00.005+03:00

sunt un pic confuza... epuizata, aglomerata si nesigura... Simt ca nu ma potrivesc deloc cu ceea ce ar trebui sa fiu acum: organizata, rapida, sigura, entuziasmata si cu multa energie. Asta doar daca vreau sa termin tot ce am de facut. Daca nu reusesc sa imi adun in minte tot ce am de facut si sa ma organizez, stiu ca la un moment am sa incep sa fac tot ce apuc si cum apuc... Am sa le fac pana la urma, dar nu asa cum ar trebui, cum as vrea.

Muzica si stari

2009-03-31T13:21:00.004+03:00

Nu am sa postez despre muzica... dar, pentru ca ascult mai tot timpul cand stau la calculator muzica, si pentru ca imi place sa dansez foarte mult si pentru ca ma simt bine cand ascult muzica... imi promit ca de acum, la fiecare postare sa includ si un link catre o melodie care coincide cu starea mea din acel moment.
Am sa incep in seara asta... la un moment cand am sa ajung acasa.
si pentru ca ieri si azi am avut si inca mai am o obsesie cu o molodie... aceasta va fi melodia pentru postarea asta.
Morcheeba - Enjoy the Ride

Yes, I do...

2009-03-29T23:59:00.007+03:00

Nu stiu intrebare inca... dar asta e raspunsul.
Uneori am o groaza de intrebari... pentru mine, pentru cei din jur, dar si pentru cei pe care nici macar nu ii cunosc. De ce nu fac ceva pentru mine? De ce nu vii mai repede? De ce a facut asta? Simple exemple, chiar prea simple pentru ce imi poate trece uneori prin minte. Imi place sa ma analizez, sa caut raspunsuri la tot felul de intrebari, sa inteleg oamenii si de ce fac anumite lucruri, ce simt... eu sau ei.
De ce ma epuizez?
De ce a fost surprins?
De ce continui sa fac lucruri care stiu ca nu sunt bune?
De ce a intrebat asta?
Ce am simtit cand am aflat aia?
Ce a gandit cand a facut asa?
De ce am reactionat asa?
Ce vrea de la mine?
Cum vreau sa fi reactionat?
Cum s-a schimbat atat de mult si totusi e acelasi?
Cum pot sa imi stapanesc emotiile in cazul ala?
De ce asteapta atat?
Cum am reusit sa fac asa?
Cand va veni si timpul ala?

Si la nici una raspunsul meu nu se potriveste.
Care e intrebarea mea? Sau poate nu e a mea...

Just to be with you is having the best day of my life

2009-02-16T01:46:00.007+02:00

Ieri eram chiar suparata... Dupa toata povestea cu windows-ul, mai eram nervoasa si ca prietenul meu m-a cam expedia la telefon pur si simplu fara motiv. Probabil 14 februarie ar fi fost o zi ca oricare alta daca nu ma enerva cu aceste convorbiri scurte de cate 30 secunde. Si ultima data cand vorbisem cu el la telefon m-a expediat ca avea "ceva treaba". Eram deja furioasa ca se facuse 7 seara si nu apucasem sa vorbesc normal cu el la telefon. Avem in plan ca data urmatoare cand suna sa-i explic frumos, ca nu e nu stiu ce sarbatoare in ziua aia, dar macar sa stea de vorba normal cu mine la telefon ar fi putut.

Surpriza a fost foarte draguta cand m-am trezit cu el la usa la nici 15 minute de la ultima convorbire. Bineinteles ca i-am sarit in gat ca doar ma bucur de fiecare data cand vine. A fost un weekend placut, al nostru. Sunt foarte bucuroasa ca a venit doar pentru mine si mi-a facut o surpriza atat de placuta.
Multumesc.

I had better days...

2009-02-14T16:31:00.005+02:00

Nu mi-am imaginat niciodata ca viata mea poate fi atat de tragica cand mi-e busit calculatorul. Da, prima data m-ar pufni si pe mine rasul cand as auzi asa ceva, dar nu e deloc funny... Asa ca rabdare pana la capat ca sa intelegeti de ce nu e funny, ci tragic.
Alaltaseara... m-am apucat eu, studenta la calculatoare, sa imi devirusez compu... Si am scanat totul sa vad ce virusi si unde am. Apoi am gautat pe google, inca o data traiasca google-ul, cum scot un anume virus. Imi spunea sa intru un safe mode, sa scanez tot, sa dau sa repare sau sa stearga, apoi sa imi modific inapoi registrii. I did it... dar... se pare ca mi-a sters si ceva din windows, ca nu mai mergea asa de bine. Am ramas cu 6 iconite pe desktop, din cele 20 pe care le aveam... firefox-ul nu mai mergea de nici o culoare si eu urasc Internet Explorer-ul. Urmatorul restart... Si imi zice ca trebuie sa imi repar windows-ul. Din pacate, nu aveam nici un windows acasa. Cele doua pe care le aveam candva le-am dat surorii mele cand si-a reinstalat windows-ul, acum cam o luna. Deci, ia legatura cu sora ca sa iti recuperezi cele doua CD-uri. Dar cum era 3 noaptea, a trebuit sa astept pana a doua zi.
Ieri ma suna ea, reusesc sa-mi iau windows-ul pe la 8 seara, vin acasa si ma apuc de reinstalat. Normal, formatez C-ul, instalez windows-ul si cand se deschide... surpriza... Aveam 2 windows-uri pe comp. Ala vechi si cel nou. Cum? de fapt ... inainte sa pun windows-ul asta, la mine partitia pe care compu o vedea ca C se numea D. Deci eu am instalat windows-ul pe vechea partitie D si am pierdut tot ce aveam acolo, adica tot ce tinea de facultate si de organizatie, mai toate lucrurile persoanale, mai putin pozele.
Deci cat pot sa "sufar" cand imi busesc compu? atat de mult cat pot sa sufar cand imi pierd munca de 3 ani jumate la facultatea asta pe care nu am iubit-o niciodata, dar e munca mea, cand pierd toate lucrurile la care am lucrat in 2 ani si jumatate in organizatie... si toate celelalte lucruri personale. Aseara mai aveam un pic si ma apucam de plans... Am reusit sa recuperez o parte din lucrurile care erau, dar bineinteles ca nu tot. Macar am incercat...
Si acum inca stau si ma chinui sa instalez driverele si toate programele... am cam 10 ore de cand stau pe compu asta si imi bat capul cu el... Poate termin in seara asta...

Sunny day

2009-02-10T15:13:00.003+02:00

E o zi destul de rara, cu specificul ei... E soare! si nu am nimic de facut! sau daca am de facut, poate fi amanat :) Asa ca vreau sa ma bucur de ziua asta.
M-am trezit chiar foarte bine dispusa, am avut chef si de un 3in1, pe care l-am baut cu geamul deschis, uitandu-ma pe strada la trecatori... si mi-a venit un dor de duca... asa ca pe muzica ... micul dejun repejor, dus si echiparea! Acum sunt gata si trebuie sa ies din casa in cateva minute.
Azi sunt vesela, fericita, indragostita, energica, draguta cu toata lumea... pur si simplu sunt intr-o dispozitie atat de buna incat nu cred ca se poate sa fie altfel pana la sfarsitul zilei.

gata sesiunea... incepe treaba

2009-02-08T23:27:00.007+02:00

Stiam ca azi am sa scriu iar ceva si ma gandeam sa scriu despre Myers-Briggs Type Indicator, dar azi m-am razgandit ... e de ajuns sa dau un link deocamdata si cu alta ocazie am sa povestesc ce e cu acest chestionar psihometric.

Azi am sa scriu despre cum e sa termii o sesiune... Ma gandesc la urmatoarele:
- nu ma mai culc la 5 pentru ca vreau sa invat, chiar daca de fapt pierd vremea cautandu-mi de treaba ca sa nu invat, ci pot sa pierd vremea linistita
- daca ma culc inainte de 5, ma culc fara mustrari de constiinta ca nu invat inca
- nu ma mai gandesc sa-mi planific invatatul, nu imi mai rezerv zile pentru invatat... ci pot sa-mi fac restul treburilor
- nu mai caut grile sau subiecte posibile pentru nu stiu ce obiect cu o noapte inainte de examen

Ce voi face de acum? Am eu ocupatie... o groaza de proiecte in organizatie, un curs de inspector de resurse umane pe care l-am inceput de 3 saptamani si care imi place foarte mult, sa pregatesc totul ca sa ma pot apuca de licenta, sa ma gandesc la cum sa imi petrec timpul cat mai frumos cu prietenul, sa ma intalnesc cu sora mea care abia a venit din vacanta prin strainataturi... si cred ca o sa mai apara pe parcurs :)

Vorbesc despre mine - ce simt?

2009-02-05T22:09:00.003+02:00

Tocmai am primit leapsa de la Adela. Nu stiu inca daca m-a nimerit, pentru ca imi place sa vorbesc despre mine... dar uneori mai greu despre sentimentele mele. Sa vedem cum merge...

Sînt inca racita.
Aş vrea sa ma inteleg mai bine cu mama.
Păstrez toate ecusoanele de la evenimentele pe care le-am organizat sau la care am participat.
Mi-aş fi dorit sa pot sta mai mult timp cu prietenul meu.
Nu îmi place sa fiu singura acasa.
Mă tem de momentul cand ma voi muta in Bucuresti.
Aud cooler-ul calculatorului meu si televizorul mamei mele.
Îmi pare rău ca nu sunt mai dragastoasa cu cei la care tin.
Îmi plac buburuzele!!!
Nu sunt o bautoare de cafea, dar o data pe saptamana mai beau cate una, de pofta.
Dansez oricand aud muzica daca e "mediul de dans", daca nu... cel putin in gand tot dansez.
Cînt cat mai rar :D aproape deloc
Niciodată nu m-am abtinut de la mancare.
Rar stau o zi intreaga in casa fara sa ies.
Plîng cand ma gandesc la boala tatalui meu.
Nu sînt indiferenta la problemele oamenilor din jur, chiar daca abia ii cunosc.
Nu îmi place cand simt ca lucrurile imi scapa de sub control.
Sînt confuz(ă) pentru ceva timp cand am prea multe de facut.
Am nevoie sa vad ca reusesc pentru a vrea sa fac mai mult.
Ar trebui sa ma apuc de invatat pentru ultimul examen!

Eh, nu a fost atat de greu pe cat ma asteptam.

Suflet in idei...

2009-02-04T13:04:00.003+02:00

In seara asta am sedinta la organizatia din care fac parte. Am drept de vot si urmeaza sa decidem daca facem sau nu un eveniment.
Anul trecut am fost in conducere (se schimba de la an la an) si am vrut sa facem un eveniment. Ne-am pregatit cu propunerea, am facut analiza SWOT la eveniment, am pregatit lista cu plusurile si eventualele minusuri ale evenimentului, am facut un plan pentru pregatirea lui si am venit in fata membrilor cu drept de vot sa prezentam propunerea noastra. Credeam foarte mult in ideea noastra si aveam emotii foarte mari daca vor apropa evenimentul sau nu. Au mai fost oameni care au sustinut ideea si chiar au adus completari foarte bune. Dar pana nu am numarat voturile emotiile au ramas aceleasi. Ideea a fost votata si abia atunci am respirat usurati.
Dar nu e de ajuns ca ideea sa fie votata... mai trebuie si implementata si de multe ori abia aici vine partea grea. Evenimentul ala a fost unul reusit.
In seara asta trebuie sa vedem daca mai facem un eveniment, daca il facem trebuie sa vedem cand il facem. Ideea de a face evenimentul a venit prin octombrie noii conduceri, a fost dezvoltata de membri cu drept de vot si de cei cu mai multa experienta. Avem si coordonator pentru evenimentul asta, lucurul s-a inceput inainte de vacanta de sarbatori... dar sunt multe lucruri care nu merg prea bine... Evenimentul nu are un scop cum au celelalte evenimente pe care le facem... Nu aduc nici un beneficiu educatiei studentului, si poate ca ar putea sa aduca, dar mai trebuie sa lucram la tema evenimentului, sa fie clara si pe o singura latura, ca altfel iese o salata... si mai e si criza financiara care ne afecteaza (nu gasim sponsorizari).
Din punctul meu de vedere, evenimentul ar trebui anulat, sa nu se mai faca deloc. Dar nu pot sa ma duc sa le spun membrilor asta, pentru ca sunt unii care cred in el, care au pus suflet si tot asa. Nu stiu cum ar fi fost ca anul trecut sa fi venit cineva sa propuna sa nu se implementeze ideea noastra... Cred ca as fi pierdut o parte din curajul de a mai propune asa o idee. Si la cat efort depusesem in faza de pregatire a propunerii, la toate motivele pentru care am ajuns la concluzia ca asta era cel mai bun lucru pe care il puteam face, la cat de mult credeam in el... ma gandesc ca poate acum sunt oameni care simt la fel pentru evenimentul asta, la care deja s-a inceput lucrul... Cum as putea sa ma duc la ei sa le spun ca poate ar fi mai bine sa nu se mai faca evenimentul?
Ma duc la sedinta... si nu stiu ce am sa fac... pentru prima data nu stiu ce sa fac ca membru cu drept de vot.

La mine vine primavara - am racit

2009-02-03T01:15:00.004+02:00

Simptome: durere de cap (continua si apasatoare), nas infundat (sau "curgator"), o durere groanica in gat si piept si, bineinteles, tuse!
Tratamentul meu (nu il recomand): doua felii de paine cu cascaval, un biseptrim (cred ca e pentru pentru gat), o penicila (tot pentru gat), un ceai cald (nu fierbinte), o sticla de apa (cat mai multa apa) si un calculator cu internet si filme... Cam asa arat o seara atunci cand sunt racita.
Noapte trecuta am invatat pentru examen pana dimineata, apoi am dormit cam 4 ore, dupaamiaza am dat examenul. Sper sa-l iau, poate si cu nota accepabila.
Prietenul a plecat in Bucuresti, ca maine lucreaza si se intoarce vineri.
Si cand am ajuns acasa... parintii nu sunt... Pe tata, in sfarsit s-a hotarat mama sa-l interneze, iar mama e la servici de noapte.
Deci: obosita, racita, singura... noroc de cateva filme pe care le mai am pe calculator...
Nici nu mai stiu cnad am racit ultima oara... Oare cat dureaza raceala asta?

Between exams, coffee testes better with friends

2009-01-28T15:25:00.006+02:00

Se pare ca am mai terminat cu un examen, dar ma asteapta altele... Si intre examene am nevoie de 1 zi de pauza, in care sa nu invat nimic, sa nu shtiu nimic de cursuri si laboratoare. Asa ca aseara am fost la ziua de nastere a unei prietene, care a dat si ea examen ieri (cred ca e aiurea sa dai examen fix de ziua ta). Dupa asta nu am mai ajuns acasa ci am ramas la alta prietena, in ideea ca azi, pe la amiaza am sa ajung acasa ca sa mai am timp si sa ma uit pentru prima oara pe cursuri, dar se pare ca nu va fi asa. Acusi trebuie sa vina niste prieteni din organizatia studenteasa din care fac parte, aici unde sunt eu acum. Abia astept sa-i vad si sa stam a povesti un pic. Cu sesiuea asta nici nu mai reusim sa ne gasim timp liber comun pe care sa-l petrecem impreuna.
Tot zilele astea dintre examene ar trebui sa ma duc sa-i iau cadou prietenului meu. Am ceva idei ce as putea sa-i iau, dar nu stiu cat de realizabile sunt. Si nici nu stiu cand am sa reusesc sa ma duc prin magazine. Mi-ar place sa ii fac si alta surpriza, ceva care sa nu fie cumparat, dar sa fie dragut si sa-i placa.

is my only one...

2009-01-21T12:10:00.001+02:00

E primul post, scris poate in cel mai prost moment, in sesiune, deci va fi unul scurt. De fapt e tot o scuza de la a invata, e tot stilul meu de a procrastina... Asta e a 3-a zi de cand tot aman invatatul si stiu ca nu va ajuta prea mult. Asa ca dupa ce termin de scris, nici nu voi incerca sa fac blog-ul asta sa arate prea bine, ci poate voi reusi sa fac ceea ce ar trebui sa faca un student caruia ii pasa daca ia sau nu examenele in sesiune...
Bafta in stresiune, studentule!